Examenul durerii de sold, Durerea de sold: cauze, afectiuni, simptome si tratament

examenul durerii de sold

Geo Sandru Sănătatea este starea organismului în care manifestările bolilor lipsesc, adică organismul se află într-o stare de funcționare optimă. Simptomele sunt elemente subiective prin care interpretarea se bazează pe relatările bolnavului.

Examenul clinic al soldului

Semnele sunt date obiective care se bazează pe examene de laborator, semne clinice obținute de medic folosind simțurile sale sau anumite aparate stetoscop. Diagnosticul are mai multe componente: 1. Etiologic — identifică cauza bolii 3. Funcțional — exprimarea urmărilor bolii asupra funcțiilor organismului 4.

examenul durerii de sold

Complicațiile — urmările importante ale bolii care pot periclita evoluția 5. Evoluția bolii — capacitatea de a se agrava sau de a si vindeca 6. Alte boli asociate unui diagnostic Observații: - Computerul nu obține datele despre bolnav - El recoltează toate datele obținute de kinetoterapeut sau medic - Pc-ul lucreaza și oferă posibile rezultate fără a avea posibilitatea de a aprecia modificări fizice sau psihice ale bolnavului Anamneza Anamneza reprezintă totalitatea informațiilor obținute de medic prin discuția cu bolnavul.

Tehnica se bazează pe: a O discuție liberă medic-pacient b Pe baza unui chestionar Componentele anamnezei: 1. Istoricul bolii 3.

  1. Dureri in zona articulatiei soldului Simptomele pot varia in ceea ce priveste intensitatea, de la durere usoara, pana la durere severa.
  2. Cele mai frecvente 4 cauze ale durerii de șold.
  3. Tags Afectiuni la nivelul soldului: 1.
  4. Homeopatie pentru preparate ale articulațiilor

Antecedente - eredo-colaterale - personale fiziologice - personale patologice 4. Condiții de muncă și viață CMV 1 — fără detalii, pe scurt 2 — de exemplu: bolnav, în vârstă de Durerea a început acum Scopul examenului obiectiv este de a evidenția modificările anatomo- funcționale care se pot observa direct și care sunt produse de artă comună boală.

Examenul obiectiv fizic urmează după anamneză și se completează reciproc. Prin contactul direct cu cu bolnavul, examenul obiectiv servește la crearea unei relații examenul durerii de sold speciale între bolnav și cremă nouă viață pentru articulații. Examenul obiectiv începe din momentul în care bolnavul intră în contact cu kinetoterapeutul și acesta observă tote modificările și ținută, mers, aspect, construcție.

Principiile examinarii corecte: 1. Examenul obiectiv complet ne ajutăm și de anamneză 2. Examenul obiectiv sistematic poziție, atitudine, mers, cap, trunchi, membre 3. Examenul obiectiv cursiv să existe o succesiune logică naturală a examinării fără pauze nejustificate sau fprp mobilizări inutile 4.

Confortul bolnavului din punct de vedere psihic și fizic trebuie asigurat Examenul obiectiv se face prin 4 metode generale: 1. Inspecție — nu necesită tehnologii deosebite, ci mai degrabă un spirit de observație bine dezvoltat.

examenul durerii de sold

Constă în observarea atentă a aspectului în general înălțime, greutate, constituție, poziție, mișcări, mers 2. Palpare — metodaă simplă la care se apelează la simțul tactil și prin palpare apreciem temperatura zonei, sensibilitatea profundă, volumul unor organe. Nu se face numai cu buricele degetelor, ci și cu toată mâna. Se execută cu blândețe, fără a provoca durere sau senzații neplacute.

Înainte de palpare, kinetoterapeutul se spală pe mâini și trebuie să aibă mâinile calde. Mișcările sunt blânde examenul durerii de sold progresive. Palparea examenul durerii de sold se face cu buricele degetelor și cu marginea cubitală a palmei care conțin mulți proprioreceptori sensibili la vibrații. Percuția — metodă prin care se provoacă zgomot sau vibrație cu urmărirea rezonanței lor in funcție de structurile care se găsesc dedesubt. Sunetele pe care le putem obține dupa percuție sunt: a Mate — în cazul în care percutăm organe pline ficat, cvadriceps b Sonore — la plămâni c Timpanice — cavități mari: stomac, intestin; mediusul stâng percutează mediusul mâinii drepte sau invers.

Sunetul se aude foarte bine dacă cantitatea de aer din organ este mare. Situații speciale în care trebuie să facem examenul obiectiv: urgențe, traumatizat dupa accident în poziția în care l-am găsitvârstnic foarte slabit, persoană cu sechele de AVC care nu poate fi mobilizat. Semiologia aparatului locomotor Simptomele specifice care apar la acest nivel sunt: durerea și impotența funcțională. Durerea poate fi localizată sau poate fi progresivă din ce în ce mai intensă cu preponderență nocturnă.

Nu se calmează nici la cele mai puternice antialgice. Foarte des avem dureri lombare legate de ridicarea unei greutăți care dacă radiază și la membrul inferior înseamnă că e cu conflict medicular. Durere de tip saltatoriu se mută de la o articulație la alta — reumatism articular cronic sau acut la tineri.

Examenul clinic al soldului

Durere iradiantă la distanță. Caracterul și orarul durerii O durere apărută la nivelul articulației după primii pași care ulterior dispare și reapare la sfârșitul zilei e o durere de tip artrozic. Dacă durerea are caracter pulsatil, atunci e de tip inflamator la care se adaugă și o suprainfecție bacteriană.

O durere fulgerătoare la coloana lombosciatică este debutul herniei sau hernie de disc. O durere fugace examenul durerii de sold cuprinde alternativ diferite articulații și se însoțește dimineața de redoare matinală e specifică pentru poliartrita reumatoidă.

Impotența funcțională e variabilă in funcție de localizare. În cazul unei fracturi la nivelul colului humeral, apare echimoză pe fața anterioară a brațului și antebrațului.

Simptomele durerilor de șold

Palparea se face tot comparativ, ca si inspecția. Creșterile de temperatură ne arată o inflamație, iar tegumentul este roșu sau hiperemiat. De obicei este matinală. Apare datorită degradării suprafețelor netede cartilaginoase.

Durează câteva minute în cazul artozelor și câteva ore în cazul altor boli cronice. Tumefierea poate fi însoțită de durere, parastezie și căldură, durează câteva ore până la tratament sau mai multe zile. Anamneza bolnavului reumativ trebuie să cuprindă și o cunoaștere a leziunilor cutanate, a simptomelor de origine neurologica, digestivă și respiratorie. Examenul obiectiv se bazeaza pe un examen atent făcut al mușchilor și al oaselor.

Dacă avem crepitații, avem o afecțiune tenosenovială. Crepitațiile fine sunt date de frecarea suprafețelor articulare care eroziuni superficiale ale cartilajului. Crepitațiile pe care le auzim mai groase sunt date de modificări profunde ale structurii cartilaginoase. Examenul coloanei vertebrale Coloana vertebrală trebuie privită ca un întreg. Trebuie examinată pe fiecare segment în parte. În poziție ortostatică este rectilinie privind din plan frontal.

În plan sagital se identifică curburile fiziologice: lordoza cervicală, cifoza toracală, lordoza lombară.

examenul durerii de sold

Segmentul cervical al CV examenul durerii de sold cel mai mobil, permițând o anteflexie de 45°, flexie laterală 45°, rotație °, retroflexie °. În mișcarea de rotație, cele mai interesate sunt C1 și C2. În flexie laterală sunt interesate ultimele vertebre cervicale. Mobilitatea coloanei toracale se explorează în examenul durerii de sold frontal prin flexia laterală a trunchiului și prin mișcare de torsiune când avem bazinul blocat.

Mobilitatea coloanei lombare se apreciază cu un test indicele Schober. Distanța dintre cele 2 puncte marcate pe CV, unul inferior la marginea superioară a coloanei lombare L1 și altul superior la cam 10 cm distanță deasupra lui crește cu cel puțin 5 cm atunci când subiectul trece din poziție ortostatică într-una de flexie anterioară forțată.

Cauzele durerilor de șold

Articulația umărului Are cea mai mare mobilitate. Prin ridicarea brațelor deasupra capului cu palmele lipite, se apreciază mobilitatea și forța articulară. Prin palpare la articulația cotului putem depista durere de olecran, epicondili.

Articulația pumnului este deosebită pentru apofiza stiloidă sau câteodată există dureri la ligamentul carpiene? Apar parestezii la degete — semnifică o compresiune a nervului median în tunelul carpian.

Pe fața dorsală observăm chiste sinoviale, tendoanele mușchilor extensori. La nivelul degetelor trebuie evaluat aspectul, mobilitatea articulației intrafalangiene și sensibilitatea în zona degetelor. Dacă apar la articulația intrafalangiană distală — noduli artozici Proximală — poliartrită reumatoidă Durerea la nivelul genunchiului Tipuri de durere: 1.

Impotență examenul durerii de sold cu grade variate de afectare a mobilității articulare în flexie dorsală 90° și ventrală °. Afectarea articulară a genunchiului este responsabilă de toate bolile intracapsulare fie datorită unor boli care aparțin genunchiului, fie unor boli reumatice care afectează întregul organism. Manevre care ne ajută să observăm din punct de vedere semiologic un genunchi cu toate manifestările: 1. Manevra șocului rotulian — realizată cu genunchiul în extensie, prin prinderea patelei între degetele examinatorului și balotarea ei pe condilii femurali 2.

Testul umflăturii — genunchiul în extensie, împingând lichidul de pe fața laterală a genunchiului prin compresie cu podul palmei examinatorului de fața medială a genunchiului și invers; se simte lichid sinovial sau sânge în cavitatea genunchiului 3.

examenul durerii de sold

Testul McMuray — pacientul în decubit dorsal cu genunchiul flectat complet și fixat de o mână a examinatorului pe fața anterioară. Arată că rotația tibiei pe femur efectuată concomitent cu extensia lentă a genunchiului la 90° produce o durere tranzitorie sau un clic menisc 4. Testele de abducție și adducție se realizează cu genunchiul ăn extensie completă prin fixarea femurului cu o mână a examinatorului și se încearcă producerea hiperabducției sau hiperadducției tibiei cu cealaltă mână tot pentru leziuni de menisc 5.

Testul de alunecare — pacientul în decubit ventral și genunchiul flectat la 90°.

examenul durerii de sold

Caracteristic prin compresia inferioară a tibiei cu rulare menisc Dacă avem afectare traumatică avem mai multe situații: 1. Ruptura de menisc - o dată cu creșterea în vârstă, scade elasticitatea meniscului, devine mai rigid și crește riscul de rupere. Pacientul prezintă durere mare cu incapacitate de extensie completă a genunchiului și mers șchiopătat.

Palparea ne arată sensibilitate pe interlinia articulară corespunzătoare meniscului rupt. La inspecție observăm un discret edem. Dacă se asociază și ruptură de ligamente încrucișate, acumularea de sânge este rapidă.

(DOC) Fizsemio | Geo Sandru - jaluzele-lemn.ro

Bucata ruptă din menisc rămâne undeva în cavitatea articulară a genunchiului și acesta se blochează în flexie; deblocarea lui printr-un clic ne dă diagnosticul de ruptură de menisc. Ruptură de ligament Apare după traumatisme variate mai ales la sportivi și mai rar prin afectarea unui singur ligament. Durere severă, tumefiere, intabilitate articulară.

Integritatea ligamentului colateral medial e testată prin aplicarea unui stres valgum pe genunchiul flectat la 30°, iar al ligamentului colateral lateral e prin stres varus cu genunchiul flectat la 30°. Dacă testăm ligamentele încrucișate anterioare facem 2 teste: a Testul sertarului — pacientul în decubit dorsal cu genunchiul flectat la 90°.

Bursita iliopsoasa si meralgia parestezica

Prin examenul durerii de sold femurului cu o mână a examinatorului, tibia este împinsă înainte spre femur. Dacă este joc — leziune. Dacă observăm o subluxație anterioară a condilului tibial lateral este ruptură de ligament.

Ruptura de tendoane — se produce posttraumatic. Cel mai frecvent se produce ruptura de tendon a cvadricepsului datorită contracției violente a cvadricepsului flectat. Pacientul are o durere acută, incapacitate de extensie și patela e într-o pozișie basculantă. Se vede la ecografia de părți moi. Durere de genunchi de tip referat.

Este resimțită de pacient pe fața antero- internă a genunchiului și apare cel mai frecvent datorită coxartrozei pe aceași parte.

Despre durerile de sold

Patologia șoldului Informațiile oferite de examenul clinic au valoare orientativă. Impotența funcțională — reprezintă severitatea afecțiunii cauzatoare de durere de șold. Tumefierea articulară — semn pe care rar îl întâlnim la examinare.

Tumefierea prin distensia capsului articular apare pe fața anterioară a copsei la nivelul inserției membrului inferior, modificând relieful normal al zonei. O tumefiere cronică inghinală situată deasupra și sub ligamentul inghinal, mai ales dacă nu e dureroasă, putem pune problema de abces tuberculos al mușchiului psoas.

Crepitațiile sunt mult mai rare la șold și sunt produse de examenul durerii de sold capului femural în cavitatea acetabulară. Se produc prin leziuni degenerative ale structurilor articulare ca la genunchi.

Se descrie un sindrom care apare la indivizi tineri și este denumit sindromul de trosnitură al șoldului în care pacientul prezintă la mobilizarea articulației durere de șold asociată cu trosnitură palpabilă mai ales dureri articulare după fractura de șold fața anterioară a șoldului.

Tulburările de postură și mers — apar frecvent când șoldul e dureros. În poziție ridicată, pacientul trebuie să fie observat din anterior, posterior și lateral pentru că în mod normal capsula articulară este relaxată în ușoară flexie 10° și asociată cu ușoară abducție 10° și ușoară rotație externă.

Aceasta este poziția antialgică cea mai frecvent întâlnită. În poziție culcată e obligatorie măsurarea lungimii membrelor inferioare extinse complet și depărtate cm. Dacă diferența dintre linia care unește spinele iliace antero-superioare cu maleolele externe corespunzătoare este mai mare de 1 cm, atunci acestea au semnificație clinică. Deformarea articulară în sindromul de șold dureros apare în: - Contractură în flexie — cea mai frecventă, se însoțește de contracția în flexie și a genunchiului de aceași parte cu scurtarea membrului inferior și ridicarea pelvisului; dacă ne uităm la plicile cutanate la regiunea poplitee, există diferență - Contractură în extentie — se întâlnește tat și nu ridică probleme deosebite - Contracția în abducție — este foarte frecvent întâlnită și semnifică existența unei boli inflamatorii cronice, cum ar fi spondilita anchilopoetică.

Acest tip de deformare se poate compensa prin ridicarea pelvisului pe partea afectată - Contractura în adducție — rar se întâlnește și se poate corecta prin ridicarea pelvisului pe partea normală Mobilitatea - șoldul execută mișcări în 3 planuri: sagital flexie, extensiefrontal abbducție, adducțieși orizontal rotație internă, rotație externă.

Cu genunchiul flectat la 90°, șoldul poate fi flectat la °; iar cu genunchiul extins, șoldul poate fi flectat la numai 90°.

Cauzele durerilor de sold

Extensia șoldului este limitată la °. Abducția ° și adducția °. Rotația externă 45° și rotația internă 35°. Abducția și rotația internă sunt primele mișcări limitate în suferințele de șold dureros. Se poziționează căcâiul extremității afectate pe genunchiul contralateral al extremității normale și coapsa flectată este apoi lent abducționată și rotată extern.

Dacă apare durere în regiunea inghinală înseamnp că există un șold patologic. Testul Patrick este cunoscut ca și test screening. În mod normal, în această poziție mușchii abductori, mai ales gluteul mijlociu, se contractă și determină ridicarea pelvisului de partea opusă.

Dacă avem un șold dureros, atunci mușchii abductori nu se mai pot contracta, iar pelvisul de partea opusă se lasă, coboară. Coapsa șoldului normal este flectată complet către abdomen cu scopul de a corecta lordoza lombară compensatorie.

Imposibilitatea șoldului testat de a se întinde complet pe masa de examinare, indică prezența unei contracturi în flexie a șoldului. Fibrele A delta și C se găsesc atât în nervii cutanați, cât și în cei ai structurilor somatice profunde a organelor tratamentul medical al durerilor de umăr.

Citițiși